Povestea lui Ionut, un vorbaret SPECIAL

IonutEU sunt Ionuț, un vorbăreț SPECIAL

Bună tuturor! Cei care vor să mă cunoască mă pot striga pe nume, dar e foarte posibil să nu vă răspund pe loc și, vă rog, nu vă supărați pe mine, se mai întâmplă să nu pot fi atent pe moment la voi. Dacă însă veți fi răbdători, am să vă spun mai multe despre mine: mă cheamă Ionuț Cătălin, am aproape 11 ani și locuiesc în Galați, la buni a mea, pentru că părinții mei s-au mutat la țară. Le place viața acolo, nu că mie nu mi-ar plăcea, dar… eu trebuie să stau aproape de logopezi și de psihologi, adică aproape de oamenii care mă pot ajuta să depășesc bariere ce fac diferența dintre un copil tipic și unul special ca mine.

Sunt diagnosticat cu elemente de autism de la vârsta de trei ani. Nu-mi amintesc prea multe din acea perioadă, dar am aflat că eram un copil care nu prea iubea jucăriile, nu știam cum să mă joc cu ele, îmi plăceau mai mult ambalajele frumos colorate, le priveam și căutam detalii fără să mă plictisesc.

Până la cinci ani, pentru mine lumea din jur nu a avut nicio noimă. Şi atunci, de ce să fi vorbit? Şi cum? Aşa că tot ceea ce făceam era să ţip, să alerg, să deschid şi să închid uşi, să învârt roţile maşinuţei. Nu ştiam că zgomotele din jur sunt cuvinte şi nici că-mi sunt adresate mie. Habar nu aveam că atunci când mama striga „Ionuț!” era vorba despre mine. Bunica mea a înțeles cel mai bine că am nevoie de ajutor pentru a scăpa de barierele ce îmi îngreunează contactul cu oamenii și, timp de aproximativ 8 ani, pas cu pas și zi după zi, cu ajutorul specialiștilor, am cucerit lumea oamenilor tipici iar acum mă bucur de tot și de toți cei ce-mi stau în preajma. Acum, sunt elev în clasa a III-a, îmi place să merg la școală, îmi iubesc colegii și pe doamna învățătoare, de la care am învățat multe lucruri minunate. Am devenit foarte vorbăreț, de parcă aș vrea să recuperez primii cinci ani din viaţă în care nu am spus absolut nimic, perioadă în care un haos numit autism îmi stăpânea mintea.

Am rămas, totuși, cu mici probleme de atenţie, o oarecare naivitate şi sunt extrem de sincer. Sunt însă vesel, deschis, sensibil şi afectuos, un pic dezordonat şi abramburit, dar am alături oameni dedicați care mă ghidează la activități și știu că alături de voi toți pot reuși să mă adaptez cât mai bine unei vieți normale, pe care un suflet curat ca al meu o merită din plin.

Ca mine sunt și alți copii SPECIALI, ai căror părinți duc aceeași luptă, zi de zi, ani la rând, deși ne este mult mai greu decât vă puteți închipui. Asta pentru că autismul este recuperabil în diferite grade, pe diferite arii de dezvoltare și este nevoie de o întreagă echipă complexă, formată din terapeuți, logoped, coordonator, „shadow” pentru școală etc. Și, de cele mai multe ori, chiar părinții copiilor cu autism devin specialiști, iar aceștia sunt cei care mișcă lucrurile în bine pentru un viitor cu mai multe speranțe, cu ajutorul ONG-urilor pe care le-au înființat în diferite orașe din țară, al campaniilor 2% și al diverselor proiecte și campanii, derulate cu sprijinul comunității locale, care înțelege încet-încet că „Autismul este RECUPERABIL și chiar putem lupta ÎMPREUNĂ!”

Material realizat in cadrul proiectului „CURIER pentru AUTISM”, campanie de informare, constientizare si integrare scolara a copiilor cu autism, derulat de APCA Galati in anul scolar 2015 – 2016, sprijinit financiar de compania FAN Courier.